Am dat de o carte, fiind saptmana modei la Paris, Milano ( undeva in  Europa) in jurul acestor date,  m-am gandit ca acest  roman este o copie a romanului “Diavolul se  imbraca de la  Prada” .(fac cam multe asocieri) Am deschis cartea si chiar ma asteptam sa vad ceva asemenator.. dar spre surprinderea mea  descoper o alta poveste, mult mai interesanta.  Citind cateva  pagini nu mi s-a parut stralucita dar  parca curiozitatea ma  indemna sa nu las cartea din mana si  am ajuns sa o citesac pe nerasuflate.

Povestea incepe destul de confuz  despre o   femeie care ia   doza de LSD ( fara sa stie) si se trezeste intr-un apartament complet dezbracata cu o senzatie aiurea.  Si care se  pare  traise   o casnicie   nefericita si ajunsase sa  divorteze deoarece  fostul sot a vrut sa o omore…. si se ascunde in locuri in care , si-a dat seamana ca el chiar daca  ar fi iesit din puscarie, nu  ar fi  gasit-o …… Asa ca  gaseste  un anunt in ziar, incercand sa  nu cada in  patima  unei   vieti inconjurate  de droguri si  baruri intunecoase,   de    maseoza la un hotel  dintr-o zona retrasa a Elvetiei, Revenind astfel la   vechea sa meserie  dinainte de  casatorie. 

Ajungand  in acel  loc   va avea surprinderea sa   observe ca   in jurul ei se petrec lucruri stranii si  sa afle  intr-un final ca  fostul ei sot  incerca dinnou sa o omoare.

Diavolul din Milano este defapt un persoanj dntr-o legenda  care parca prinde viata in  acel  loc  uitat de lume. Diavolul rosteste in basm  o  poezie scurta lipsita de sens care  parca prinde  viata in aceasta statiune de vacanta. Toti devin suspecti  in ochii Soniei  si incearca in zadar sa afle de la localnici   mai multe amanunte.

“Cand  toamna  se face in toiul verii,

Cand  noaptea  se lasa  in miezul zilei,

Cand focul in apa va arde.

Cand zi  se face  la al 12 dangat

Cand om devine animalul

Cand crucea  spre sud se indreapta,

De-abia atunci a mea vei fi…”

Un roman care iti taie respiratia si  astepti cu sufletul la  gura sa se intample ceva… Povestea se termina cu un cadrul destul de  ciudat, si iti dai seama ca daca Sonia personajul principal al cartii  mai  intarzia cateva  minute, cartea  avea un final tragic.

         Da am mai spus-o si o mai spun am UITAT ENGLEZA,  e un pic cam grav dar imi revin.   Rezolv niste probleme de  gramatica….. sa vad ce imi  mai aduc aminte…. am luat o carte cam groasa  ce-i drept  numai cu exercitii… se numeste “Sinteze de gramatica”  scrisa de Georgiana Galateanu.. sunt doar la  pagina 13 din 434 … ufff…

Stiu  acum o sa ziceti ca de ce nu am ales un tutorial de pe net dar  imi place sa  mai fac anumite lucruri  in modelul old-school….

Este o carte  destul de  dificil de citit si inteles …. contine poezi  care  apartin din timpul  erei preislamice. Este o carte  grea pentru un necunoscator de istorie si  mai ales  de poezie…. este pentru cineva care cu  adevarat  are  anumite notiuni   introductive despre ce se intampla in acea vreme, cum erau impartiti  in diferite forme de organizare si mai ales  despre religiile lor si felul in care acestia au evoluat. Inainte de fiecare perioada   ti se face o scurta descriere a  modului in care  astia sunt  organizati de unde provin si chiar cuvinte folosite de mai  multe triburi pentru a defini un obiect, deasemenea se fac referiri  la  influentele diferitelor  populatii asupra  poeziei.

Din poezia preislamica:

Ta’abbata Sarran
Ma-nvalui intr-a noptilor mantie usoara
cum o fecioara-n strai de bumbac se infasoara
si ma indrept spre focul ce-n zare straluceste
dar pe-naltimi, la flacari, nu ma opresc o oara!
M-ar opseti acolo un gul  cumplit la fata-
o, tu, tovarasie, cum poti sa fii povara!
De ma-intrebati pe  cine il am ortac la drumuri
aflati ca doar nisipul -prieten ma-nconjoara 

In aceasta  poezie apare cuvantul gul — care   are ca nota de subsol ideea de   duh urias. 

 

Al-Hansa

Destinul-l vad, ad-dahr, tragand cu-n arc: nu toate
sagetile-ajung tinta, si cel atins, plecat e!

Zuhayr

sub lovitura sortii nimic nu se mai zbate-
nu-a vesnici  decat muntii fara clintire, poate! 

Aceasta este perioada in care   ei credeau in zei si  divinitatiile lor aveau   chiar chipul unor animale, existau triburi care nu aveau  o zeitate  si acestea  credeau in “ad-dahr”  care  este soarta, norocul.  Aceste poezi au diferite motive cum ar fi : dualitate fiintei si monoteismul hanefit, viata beduinului, etc.

Urmeaza partea in care  se face trecerea la islamism, si ne este prezentata un pic de istorie si modul in care aceste triburi au  reusit sa  renunte la  diferiti zei si sa adopte o singura credinta. sunt prezentate niste fragmente din Coran,  care spre surprinderea mea sunt foarte  asemenatoare cu  vechiul nostru testament din Biblie.  Poeziile  din aceasta perioada au  tot motivele  obisnuite ca : Puterea poeziei, perseverenta si vointa,etc.

Al-Farazdaq

Cand grijile  se abat  peste barbat
si-l vezi  ca pe-o camila  sub poveri
de nu infrunta  totul cu vointa
ca sfoara trainica , n-are puteri!   

Sunt apoi descrise  diferite invatarturi, citate din Coran, filozofie parabolica si fabule.  

 

Deci  parere personala despre cartea asta : “Doar daca esti pasionat cu adevarat de poezie si cultura araba e bine sa o citesti ”. Nu e genul de carte de care sa nu te mai saturi, chiar te plictiseste si iti da o stare de  iritare ca  te pierzi in denumiri si nu mai sti cine ce a facut cand s-a creat… Nu as mai  reciti aceasta carte. Am aflat o curiozitate” sah-ul si jocul de table au fost inventate de arabi si chiar au  o super teorie  asupra pieselor,  tablei si a zarurilor “   

Referitor la table:

• 12  case lunile anului  
• 30 de piese saptamanile
• 2 zaruri destinul asupra  oamenilor

E o intrebare care   m-a  framantat  in ultima vreme …. Ultima mea  carte citita …… hmmm…… hm….  un efort de gandire  ….(cartile  despre profilul meu nu se pun ….)  hmmmm ….  gata stiu…. “Memoriile unei gheise” cred ca am citit-o acum cateva luni bune(sa fie vreo 5). 

Asa ca azi  am fost la biblioteca care   este la doar un bloc distanta de mine sa incerc  sa imi gasesc o carte  care sa ma incante. Eu nu sunt  genul romanelor de dragoste sunt o fire mai pragmatica. Ma fascineaza mai mult  civilizatiile  asiatice si cele arabe…. Imi plac cartile  care au si o  abordare  pragmatica asupra vietii. Nu imi plac SF-urile si nici nu incerc sa  fiu in pas cu moda noilor romane ….  Citesti din placere nu  pentru moda… (parerea mea). Asa ca  pe langa  niste carti  despre gramatica  limbii engleze (consider ca am uitat si limba romana ) am luat o carte  interesanta la  prima vedere .. “Intelepciunea  araba”  de Grete Tartler.

Intr-un post viitor va las niste pareri  despre  aceasta carte …